Vizualizarea ligamentelor coracoclaviculare la RMN
Ligamentele coracoclaviculare (trapezoid și conoid) se vizualizează la examenul RMN în contextul traumatismelor acute ale articulației acromioclaviculare (luxații AC), instabilității cronice a umărului, evaluării postoperatorii după repararea luxațiilor AC, și în cazurile de durere de umăr cu suspiciune de leziuni ligamentare.
Indicații principale pentru vizualizarea RMN a ligamentelor CC
Traumatisme acute ale articulației acromioclaviculare
RMN este utilă pentru evaluarea integrității ligamentelor coracoclaviculare în luxațiile AC acute, deoarece permite vizualizarea directă a leziunilor capsulo-ligamentare care nu pot fi evaluate prin radiografie simplă 1. Studiile arată că integritatea ligamentelor CC are impact clinic semnificativ asupra translației verticale și orizontale, precum și asupra parametrilor clinici - pacienții cu rupturi complete ale ligamentelor CC prezintă scoruri Constant mai scăzute (49 puncte vs. 67 puncte) comparativ cu cei cu ligamente intacte 1.
Instabilitate cronică de umăr
Pentru pacienții cu vârsta sub 35 de ani cu instabilitate de umăr, RMN-artrografia este recomandată pentru evaluarea leziunilor labroligamentare 2. Deși ghidurile ACR se concentrează pe leziunile labrale și ale ligamentelor glenoumerale, evaluarea ligamentelor CC face parte din protocolul complet de imagistică pentru instabilitatea de umăr.
Evaluare postoperatorie
RMN este indicată pentru evaluarea vindecării ligamentelor CC după tratamentul chirurgical al luxațiilor AC. Studiile demonstrează că toate cazurile prezintă vindecare ligamentară la RMN după minimum 12 luni postoperator, deși morfologia nu se restabilește complet 3, 4, 5. Important este că recuperarea funcțională favorabilă poate fi obținută chiar dacă restaurarea anatomică nu este completă 3.
Protocol tehnic de imagistică
Secvențe optime
Secvențele sagitale sunt superioare pentru identificarea ligamentelor CC 6. Studiile arată că:
- Secvențele sagitale T1 și PDFS (proton density fat saturated) oferă cea mai bună vizualizare
- Imaginile sagitale nesaturate în grăsime sunt preferate pentru identificarea ligamentelor CCL și CAL
- Secvențele axiale PDFS sunt utile ca secvențe complementare
Fiabilitate diagnostică
Fiabilitatea inter-observator și intra-observator pentru evaluarea pattern-ului de leziune ligamentară prin RMN este fair până la substanțială (r = 0.37-0.66) 1, ceea ce indică necesitatea interpretării de către radiologi cu experiență în imagistica musculo-scheletală.
Caveat-uri importante
Discordanța radiografie-RMN: În 49% din cazuri există discordanță între clasificarea radiografică Rockwood și severitatea leziunii ligamentare la RMN 1. Acest lucru subliniază că radiografia singură poate subestima (36%) sau supraestima (13%) severitatea leziunii.
Limitări în instabilitatea clinică: Sensibilitatea RMN-artrografiei pentru leziunile labrale poate fi mai scăzută (65%) la pacienții cu instabilitate clinică documentată comparativ cu studiile pe populații neselecționate, probabil datorită criteriilor diferite de selecție a pacienților 7.
Vindecare incompletă: Deși ligamentele CC se vindecă după chirurgie, grosimea ligamentului trapezoid rămâne redusă comparativ cu partea contralaterală, iar în 50% din cazuri aspectul cicatricial este deficient 3, 5. Totuși, acest lucru nu corelează cu rezultatele funcționale raportate de pacienți 3.