Tratamentul prespital al infarctului acut de miocard
Administrarea imediată de aspirină (162-325 mg mestecată) este recomandarea fundamentală în tratamentul prespital al infarctului acut de miocard, fiind asociată cu reducerea semnificativă a mortalității. 1
Evaluarea inițială și măsuri imediate
- Evaluare rapidă: Efectuarea unui ECG cu 12 derivații în primele 10 minute de la primul contact medical 1
- Oxigen: Administrare doar dacă saturația este <90% 2
- Acces venos: Stabilirea unei linii venoase pentru administrarea medicamentelor 1
Medicație esențială
Aspirină:
Nitroglicerină:
Analgezice:
Anticoagulante:
Antiagregante plachetare:
Strategii de reperfuzie
Fibrinoliză prespitalicească:
Transfer pentru PCI primară:
Puncte importante și precauții
- Timpul până la tratament este critic - beneficiul reperfuziei este maxim în primele 2-3 ore 1
- Evitați administrarea beta-blocantelor intravenoase în faza prespitalicească 1
- Evitați administrarea AINS (cu excepția aspirinei) din cauza efectelor protrombotice 1, 2
- Pacienții cu șoc cardiogen și vârsta <75 ani trebuie transferați urgent la un centru cu capacitate de revascularizare 1
Algoritm decizional pentru reperfuzie
Evaluați timpul de la debutul simptomelor:
- <12 ore: candidat pentru reperfuzie imediată 1
12 ore: evaluați prezența ischemiei în desfășurare
Evaluați disponibilitatea PCI:
- PCI disponibilă în <90 minute: transfer pentru PCI primară
- PCI indisponibilă în <90 minute: fibrinoliză prespitalicească (dacă nu există contraindicații)
Evaluați contraindicațiile pentru fibrinoliză:
- Dacă există contraindicații: transfer urgent pentru PCI primară
- Șoc cardiogen: transfer urgent pentru PCI primară
Administrarea precoce a aspirinei și inițierea promptă a strategiei de reperfuzie reprezintă elementele esențiale ale tratamentului prespital al infarctului acut de miocard, cu impact semnificativ asupra reducerii mortalității și morbidității.