How do you choose between fecal antigen testing and antibody testing for a patient suspected of having Helicobacter pylori (H. pylori) infection?

Alegerea între Testul Antigenului Fecal și Testul Anticorpilor pentru Infecția cu Helicobacter pylori

Testul antigenului fecal sau testul respirator cu uree sunt metodele de diagnostic preferate pentru infecția activă cu H. pylori, în timp ce testele serologice pentru anticorpi nu ar trebui utilizate ca metodă primară de diagnostic deoarece nu pot diferenția între infecția activă și expunerea trecută. 1

De Ce Testul Antigenului Fecal Este Superior Testelor Serologice

Testul antigenului fecal detectează infecția activă cu H. pylori, având o sensibilitate și specificitate de aproximativ 93%, comparabilă cu testul respirator cu uree. 1, 2 Acest test identifică direct antigenele bacteriene H. pylori în probele de scaun, ceea ce înseamnă că un rezultat pozitiv confirmă prezența bacteriei în momentul testării. 1

În contrast, testele serologice au limitări majore:

• Testele serologice detectează anticorpii IgG anti-H. pylori în ser, dar nu pot diferenția între infecția activă și expunerea anterioară, deoarece nivelurile de anticorpi persistă în sânge pentru perioade lungi după eradicare. 1, 2
• Acuratețea generală a testelor serologice ELISA comerciale este în medie doar 78% (interval 68-82%), ceea ce este inadecvat pentru utilizarea clinică. 1
• Testele serologice nu pot fi utilizate pentru confirmarea eradicării după tratament, deoarece anticorpii rămân crescuți după eliminarea H. pylori. 1, 2
• Rezultatele fals pozitive sunt deosebit de frecvente cu serologia, făcând-o nesigură pentru confirmarea infecției active. 1

Algoritmul de Selecție a Testului Diagnostic

Pentru Diagnostic Inițial în Setarea de Îngrijire Primară

Pentru pacienții sub 50 de ani fără simptome de alarmă, prima alegere este testul respirator cu uree (13C-UBT) sau testul antigenului fecal bazat pe laborator cu anticorpi monoclonali. 1, 2

• Ambele teste au sensibilitate de 94-97% și specificitate de 95-97.7% pentru diagnostic inițial. 1
• Testul antigenului fecal este mai practic și mai puțin costisitor decât testul respirator cu uree, menținând în același timp o acuratețe comparabilă. 1
• Evitați testele rapide de anticorpi în cabinet, care au o acuratețe semnificativ mai scăzută de 80-81% și ar trebui evitate. 2

Situații Speciale Când Serologia Poate Fi Luată în Considerare

Serologia are utilitate limitată doar în circumstanțe foarte specifice:

• Când pacienții au utilizat recent antibiotice, produse cu bismut sau inhibitori de pompă de protoni (IPP) și spălarea medicației nu este posibilă. 1, 2
• La pacienții cu atrofie gastrică, malignități gastrice sau sângerare ulceroasă, unde serologia poate fi mai fiabilă decât alte teste neinvazive. 1
• Serologia este singurul test care nu este afectat de modificările locale în stomac care ar putea duce la o încărcătură bacteriană scăzută și rezultate fals negative ale altor teste. 1

Cu toate acestea, chiar și în aceste situații, dacă serologia este pozitivă, prezența unei infecții active trebuie confirmată prin testul respirator cu uree sau testul antigenului fecal înainte de inițierea tratamentului. 3

Considerații Critice Înainte de Testare

Perioade de Spălare a Medicației

Pentru a evita rezultatele fals negative cu testul antigenului fecal sau testul respirator cu uree:

• Opriți IPP-urile cu cel puțin 2 săptămâni înainte de testare. 1, 2
• Opriți antibioticele și compușii cu bismut cu cel puțin 4 săptămâni înainte de testare. 1, 2
• IPP-urile provoacă rate de fals negative de 10-40% prin reducerea încărcăturii bacteriene. 1
• Antagoniștii receptorilor H2 nu afectează încărcătura bacteriană și pot fi substituiți pentru un IPP când este necesară suprimarea acidului înainte de testare. 1

Nerespectarea opririi IPP-urilor înainte de testare poate duce la rezultate fals negative în toate testele, cu excepția serologiei. 1, 2

Confirmarea Eradicării După Tratament

Pentru confirmarea eradicării, testarea trebuie efectuată folosind testul respirator cu uree sau testul antigenului fecal la cel puțin 4 săptămâni după finalizarea tratamentului. 1, 2

• Testul antigenului fecal are o sensibilitate de 92.1% și o specificitate de 87.6% pentru confirmarea post-tratament. 1
• Testele bazate pe anticorpi monoclonali au sensibilitate de 91.6% și specificitate de 98.4% pentru testarea post-tratament. 1
• Nu utilizați niciodată serologia pentru a confirma eradicarea, deoarece anticorpii rămân pozitivi luni de zile după eradicare. 1, 2

Capcane Comune de Evitat

• Nu utilizați paneluri de teste IgG, IgA și IgM, care nu oferă niciun beneficiu suplimentar față de testele IgG validate și pot include teste neaprobate de FDA cu valoare diagnostică neclară. 1
• Nu vă bazați pe testele serologice rapide în cabinet, care au o acuratețe limitată și ar trebui evitate. 1, 2
• Nu testați pacienții care iau în prezent IPP-uri sau care au luat recent antibiotice fără perioade adecvate de spălare. 1, 2
• Asigurați-vă că utilizați doar teste de antigen fecal bazate pe laborator cu anticorpi monoclonali validați, nu teste imunocromatografice rapide în cabinet. 1, 2

Când Să Procedați la Endoscopie

Pacienții peste 50 de ani cu dispepsie de debut recent sau prezența simptomelor de alarmă (sângerare, pierdere în greutate, disfagie, masă palpabilă, anemie) ar trebui să fie supuși endoscopiei cu teste invazive, nu teste neinvazive. 1, 2

• Endoscopia permite histologie, testul rapid al ureazei și cultură cu testarea sensibilității antimicrobiene. 1
• Cultura este deosebit de valoroasă după eșecul tratamentului când se suspectează rezistența antimicrobiană. 1, 2