What are the possible causes of excessive nocturnal sweating, particularly on the head and torso, in an 8-year-old child following a recent diagnosis of varicella (chickenpox)?

Transpirații nocturne abundente la copilul de 8 ani după varicela

Transpirațiile nocturne abundente la nivelul capului și toracelui după varicela la un copil de 8 ani sunt cel mai probabil benigne și reprezintă o manifestare post-infecțioasă normală, dar necesită evaluare pentru excluderea complicațiilor rare dar grave ale varicelei, în special infecții bacteriene secundare, pneumonie și complicații neurologice.

Cauze posibile prioritizate după gravitate

Cauze benigne (cele mai frecvente)

• Recuperare post-infecțioasă normală: Transpirațiile nocturne pot reprezenta simpla recuperare după infecția virală acută, fiind o manifestare vegetativă benignă care se rezolvă spontan în săptămâni 1

• Febră reziduală de grad scăzut: Chiar după dispariția leziunilor cutanate, poate persista o reacție inflamatorie sistemică ușoară care provoacă transpirații nocturne 1

Complicații infecțioase (necesită excludere urgentă)

• Infecții bacteriene secundare ale pielii și țesuturilor moi: Infecțiile cu streptococ beta-hemolitic de grup A reprezintă cea mai frecventă complicație a varicelei care necesită spitalizare, manifestându-se prin febră persistentă sau recurentă și transpirații 1

• Pneumonie: Pneumonia este una dintre cele mai grave complicații ale varicelei și o cauză principală de deces, manifestându-se prin febră, transpirații, tahipnee și semne pulmonare 1, 2

  • Copiii sub 1 an au risc de 6 ori mai mare de spitalizare comparativ cu copiii de 5-9 ani 1
  • Pneumonia poate apărea chiar și la copii imunocompetenți 2

• Encefalită sau meningită: Complicațiile neurologice ale varicelei pot include encefalită, care se poate manifesta prin febră, transpirații și alte simptome neurologice 1, 3

  • Vasculita cerebrală secundară VZV poate apărea chiar și la copii sănătoși, manifestându-se inițial prin simptome nespecifice 3

Complicații rare dar grave

• Sindrom de disfuncție multiorganică (MODS): Deși extrem de rar, varicela poate complica cu MODS, manifestat prin febră persistentă, transpirații profuze, tahicardie și hipotensiune 2, 4

• Purpura fulminans: Complicație extrem de rară dar potențial letală, asociată cu insuficiență multiorganică 4

Algoritm de evaluare clinică

Semne de alarmă care necesită evaluare urgentă:

• Febră persistentă sau recurentă (>5 zile de la debutul erupției sau reapariția febrei după ameliorare) 1
• Dificultăți respiratorii: tahipnee, tiraj, saturație scăzută de oxigen 2
• Modificări neurologice: cefalee severă, confuzie, convulsii, deficit motor 3
• Leziuni cutanate cu aspect inflamat: eritem extins, durere crescută, secreție purulentă 1
• Tahicardie sau hipotensiune: semne de sepsis sau șoc 2, 4
• Deshidratare: oligurie, mucoase uscate 1

Evaluare inițială recomandată:

• Examen fizic complet focalizat pe:

  • Auscultație pulmonară pentru semne de pneumonie 2
  • Examinarea leziunilor cutanate pentru semne de infecție bacteriană secundară 1
  • Evaluare neurologică pentru semne meningiene sau deficit focal 3
  • Semne vitale complete: temperatură, frecvență cardiacă, frecvență respiratorie, tensiune arterială 2

• Investigații de laborator dacă există semne de alarmă:

  • Hemoleucogramă completă cu formulă leucocitară 2
  • Proteine inflamatorii (PCR, VSH) 2
  • Culturi bacteriene din leziuni suspecte 1
  • Radiografie toracică dacă există simptome respiratorii 2

Capcane comune de evitat

• Subestimarea complicațiilor la copiii imunocompetenți: 89% din decesele cauzate de varicela la copii apar la cei fără condiții imunosupresoare 1

• Întârzierea tratamentului antibiotic: Infecțiile invazive cu streptococ de grup A pot progresa rapid și necesită tratament antibiotic prompt 1

• Ignorarea simptomelor neurologice subtile: Complicațiile neurologice pot avea debut insidios și pot progresa rapid 3

• Administrarea de aspirină: Trebuie evitată complet din cauza riscului de sindrom Reye 1

Recomandare finală

Dacă copilul prezintă doar transpirații nocturne izolate, fără febră actuală, fără simptome respiratorii și cu vindecare normală a leziunilor cutanate, este probabil o manifestare benignă post-infecțioasă care nu necesită tratament specific. Totuși, supravegherea atentă pentru apariția semnelor de alarmă menționate este esențială în următoarele 2-3 săptămâni 1. Dacă există orice semn de alarmă, evaluarea medicală urgentă este obligatorie pentru excluderea complicațiilor grave 1, 2.