Diureticele Economisitoare de Potasiu Non-Aldosteronice
Diureticele economisitoare de potasiu non-aldosteronice sunt amiloridul și triamterenul, care acționează prin blocarea canalelor epiteliale de sodiu (ENaC) în tubul colector, spre deosebire de antagoniștii receptorilor mineralocorticoizi (spironolactona și eplerenona). 1, 2
Clasificare și Mecanism de Acțiune
Diureticele economisitoare de potasiu se împart în două categorii principale 1:
- Antagoniști ai receptorilor mineralocorticoizi (ARM): spironolactona și eplerenona - acționează prin blocarea efectelor aldosteronului 1, 3
- Blocante ale canalelor epiteliale de sodiu: amiloridul și triamterenul - acestea sunt diureticele non-aldosteronice 1, 2, 4
Amiloridul
Amiloridul exercită efectul său de economisire a potasiului prin inhibarea reabsorbției sodiului la nivelul tubului contort distal, tubului colector cortical și canalului colector. 2 Acest mecanism scade potențialul negativ al lumenului tubular și reduce atât secreția de potasiu, cât și cea de hidrogen 2, 4.
Caracteristici farmacocinetice ale amiloridului 2:
- Începe să acționeze în 2 ore după administrarea orală
- Efectul maxim asupra excreției electroliților apare între 6-10 ore
- Durata de acțiune: aproximativ 24 ore
- Nivelurile plasmatice maxime: 3-4 ore
- Timpul de înjumătățire plasmatică: 6-9 ore
- Nu este metabolizat de ficat, ci excretat neschimbat de rinichi
- 50% dintr-o doză de 20 mg este excretată în urină și 40% în scaun în 72 ore
Amiloridul nu este un antagonist al aldosteronului și efectele sale sunt observate chiar și în absența aldosteronului. 2 Această caracteristică îl diferențiază clar de spironolactonă și eplerenona 2, 4.
Triamterenul
Triamterenul funcționează similar amiloridului, blocând canalele epiteliale de sodiu în tubul colector 1, 5, 6.
Caracteristici farmacocinetice ale triamterenului 6:
- Trebuie administrat de două ori pe zi (spre deosebire de amilorid care este eficient 24 ore)
- Acționează independent de aldosteron
- Reduce excreția de potasiu prin creșterea voltajului membranei luminale 4
Utilizări Clinice
Diureticele non-aldosteronice sunt indicate în special pentru prevenirea hipokaliemiei la pacienții care primesc diuretice tiazidice sau diuretice de ansă. 7, 1, 8
- Hipokaliemie persistentă indusă de diuretice, în ciuda suplimentării cu potasiu
- Combinație cu diuretice tiazidice sau de ansă pentru reducerea riscului de hipokaliemie și hipomagnezemiemie
- Hipertensiune rezistentă (deși antagoniștii mineralocorticoizi sunt preferați)
- Insuficiență cardiacă (în combinație cu alte diuretice)
Pentru pacienții cu hipokaliemie persistentă în ciuda suplimentării, adăugarea de diuretice economisitoare de potasiu precum amiloridul (5-10 mg zilnic) sau triamterenul (50-100 mg zilnic) este mai eficientă decât suplimentarea orală cronică cu potasiu. 7, 1
Precauții și Contraindicații
Contraindicații Absolute
Diureticele economisitoare de potasiu non-aldosteronice trebuie evitate la pacienții cu boală renală cronică semnificativă (eGFR <45 mL/min) din cauza riscului dramatic crescut de hiperkaliemie. 9, 7, 1
- Potasiu seric bazal >5.0 mEq/L
- Utilizare concomitentă cu inhibitori ACE sau ARB fără monitorizare atentă
- Combinație cu antagoniști ai aldosteronului (risc aditiv de hiperkaliemie)
Monitorizare Critică
La inițierea terapiei cu diuretice economisitoare de potasiu, potasiul seric și creatinina trebuie verificate la 5-7 zile, apoi la fiecare 5-7 zile până când valorile se stabilizează. 7, 1
Protocol de monitorizare 7, 10:
- Verificare inițială: 5-7 zile după inițiere
- Monitorizare frecventă: la fiecare 5-7 zile până la stabilizare
- Monitorizare pe termen lung: la 1-2 săptămâni, apoi la 3 luni, apoi la fiecare 6 luni
- Țintă potasiu seric: 4.0-5.0 mEq/L
Interacțiuni Medicamentoase Critice
AINS-urile și inhibitorii COX-2 sunt absolut contraindicate la pacienții care iau diuretice economisitoare de potasiu, deoarece provoacă insuficiență renală acută și hiperkaliemie severă. 7, 10
Alte interacțiuni importante 7, 10:
- Combinația cu inhibitori ACE/ARB crește dramatic riscul de hiperkaliemie
- Suplimentele de potasiu sau substitutele de sare care conțin potasiu trebuie evitate complet
- Combinația triplă (inhibitor ACE + ARB + antagonist aldosteron) trebuie evitată
Ajustări ale Dozei
Dacă potasiul seric depășește 5.5 mEq/L, doza de diuretic economisitor de potasiu trebuie redusă la jumătate și reverificată în 1-2 săptămâni. 7
Dacă potasiul seric depășește 6.0 mEq/L, diureticul economisitor de potasiu trebuie oprit complet. 7
Avantaje față de Suplimentarea cu Potasiu
Diureticele economisitoare de potasiu non-aldosteronice oferă niveluri mai stabile de potasiu fără fluctuațiile asociate cu suplimentarea orală și abordează pierderile renale continue mai eficient. 7, 1, 8
- Reduc excreția crescută de magneziu care apare când se folosește singur un diuretic tiazidic sau de ansă
- Pot potența efectele diureticelor care acționează în tubii distali și ansa Henle
- Reduc riscul de aritmii cardiace prin menținerea echilibrului electrolitic