Tratamentul anginei pectorale clasa 2 CCS
Pentru angina pectorală stabilă clasa 2 CCS, tratamentul trebuie să înceapă obligatoriu cu aspirină 75-100 mg zilnic și statine de înaltă intensitate, urmate de beta-blocante ca terapie antiangioasă de primă linie, completate cu nitroglicerină sublinguală pentru ameliorarea acută a simptomelor. 1, 2
Terapia obligatorie pentru reducerea mortalității
Aceste medicamente trebuie inițiate imediat, indiferent de simptome:
- Aspirină 75-100 mg zilnic este obligatorie pentru toți pacienții fără contraindicații, reducând mortalitatea și morbiditatea cardiovasculară 3, 1, 2
- Statine de înaltă intensitate sunt obligatorii indiferent de nivelul colesterolului bazal, cu țintă LDL-C <70 mg/dL, datorită beneficiilor demonstrate asupra mortalității 3, 1, 2, 4
- Inhibitori de enzimă de conversie a angiotensinei (IECA) sunt recomandați pentru pacienții cu hipertensiune, diabet, insuficiență cardiacă, disfuncție ventriculară stângă (FE <40%), sau infarct miocardic anterior 3, 1, 4, 5
Terapia antiangioasă pentru controlul simptomelor
Linia 1: Beta-blocante
Beta-blocantele sunt medicamentul antianginos de primă alegere datorită beneficiilor asupra mortalității la pacienții post-infarct și eficacității demonstrate în controlul simptomelor 3, 1, 2, 6, 7, 5:
- Dozele țintă: bisoprolol 10 mg o dată pe zi, metoprolol CR 200 mg o dată pe zi, sau atenolol 100 mg zilnic 1
- Obiectivul: reducerea frecvenței cardiace în repaus la 55-60 bătăi/minut 3
- Diabetul nu este o contraindicație - pacienții diabetici beneficiază egal sau mai mult de utilizarea beta-blocantelor 1
Contraindicații pentru beta-blocante: boală pulmonară obstructivă cronică severă, bradicardie sinusală, bloc atrioventricular de grad >1, sindrom de sinus bolnav 3, 6
Linia 2: Blocante ale canalelor de calciu (BCC)
Dacă beta-blocantele sunt contraindicate, netolerate sau simptomele persistă în ciuda dozelor optime 3, 1:
- BCC dihidropiridinice cu acțiune prelungită (ex. amlodipină) pot fi adăugate sau substituite 3, 1, 8
- BCC non-dihidropiridinice (verapamil, diltiazem) sunt alternative eficace, dar nu trebuie combinate cu beta-blocante la pacienții cu insuficiență cardiacă din cauza efectelor inotrope negative 3, 1, 6
Linia 3: Terapie adițională
Dacă simptomele persistă în ciuda a două medicamente antiangioase 3, 1:
- Ranolazină poate fi adăugată, în special pentru angina microvasculară 1
- Nitrate cu acțiune prelungită pot fi utilizate, dar necesită interval liber de nitrat pentru evitarea toleranței 1, 6, 7, 5
- Nicorandil poate fi considerat ca terapie adițională, deși datele de siguranță în insuficiența cardiacă sunt incerte 1
Ivabradina nu este recomandată ca terapie adițională la pacienții cu FE >40% și fără insuficiență cardiacă clinică 3
Nitroglicerină sublinguală
- Obligatorie pentru toți pacienții pentru ameliorarea imediată a episoadelor de angină și profilaxia situațională înainte de factorii declanșatori cunoscuți 3, 1, 2, 4
- Un atac de angină care nu răspunde la nitroglicerină sublinguală trebuie considerat un posibil infarct miocardic 1
Capcane comune de evitat
- Evitați combinarea a trei medicamente antiangioase simultan - poate oferi mai puțină protecție simptomatică decât două medicamente 1, 6
- Nu combinați ivabradina cu BCC non-dihidropiridinice sau inhibitori puternici CYP3A4 3, 1
- Evitați BCC dihidropiridinice cu acțiune scurtă sau eliberare imediată - pot crește evenimentele cardiace adverse 1, 6
- Nu combinați verapamil sau diltiazem cu beta-blocante la pacienții cu insuficiență cardiacă 1
- Aderența slabă la medicație este o cauză frecventă a eșecului tratamentului și trebuie evaluată întotdeauna 1
Modificări ale stilului de viață
Acestea sunt obligatorii și pot modifica prognosticul 3, 1, 2:
- Încetarea fumatului - cel mai important factor de risc modificabil, cu impact direct asupra mortalității 1, 2
- Activitate fizică aerobă: 150-300 minute/săptămână la intensitate moderată sau 75-150 minute la intensitate viguroasă 3, 2
- Dietă mediteraneană cu accent pe legume, fructe, pește și carne de pasăre 2
- Control strict al tensiunii arteriale: țintă <130/80 mmHg pentru diabetici sau boală renală, <130/85 mmHg pentru boală coronariană stabilită 1, 2
- Control glicemic strict la pacienții diabetici 3
Când să considerați revascularizarea
Arteriografia coronariană trebuie efectuată când 3, 1:
- Simptomele nu sunt controlate satisfăcător prin mijloace medicale cu două medicamente antiangioase
- Angină severă (clasa 3 CCS) în ciuda tratamentului medical
- Caracteristici de risc înalt la testarea neinvazivă (ischemie ≥10% din miocardul ventricular stâng)
Bypass coronarian (CABG) reduce mortalitatea în subgrupuri specifice cu risc înalt 3, 1, 2, 5:
- Stenoză a trunchiului comun stâng ≥50%
- Boală cu trei vase, în special cu funcție ventriculară stângă afectată
- Boală cu două vase incluzând stenoză proximală a arterei descendente anterioare stângi
Intervenția coronariană percutană (PCI) este eficace pentru leziuni anatomic adecvate când simptomele nu sunt controlate satisfăcător prin tratament medical 3, 1, 2
Algoritm de urmărire
- Evaluare inițială la 2-4 săptămâni după inițierea medicamentelor pentru evaluarea răspunsului 1, 2, 4
- Urmărire de rutină la fiecare 4-6 luni pentru evaluarea frecvenței anginei, utilizării nitroglicerinei, capacității funcționale, aderenței la medicație 2, 4
- Retestare de stres este indicată când există modificări semnificative ale simptomelor sau simptome noi care sugerează progresia 2